Cuvinte de inceput – despre Muntii Baiului

Muntii Baiului

Localizare: Muntii Baiului fac parte din Carpatii de Curbura, fiind situati in partea vestica a acestora. Ei ocupa o suprafata de circa 300 kmp, in cea mai mare masura cuprinsa in bazinele superioare ale vailor Prahova si Doftana.

Cea mai mare parte a lor apartine judetului Prahova; in extremitatea nordica, cateva culmi fac parte din judetul Brasov.

 

Descriere: In vest, limita este data de valea Prahovei; ea poate fi usor urmarita privind spre est din Bucegi, de pe culmea Caraiman, de pe marginile platourilor structurale ale Jepilor sau de pe varful Furnica. Acesta separa muntii Baiului de muntii Bucegi intre localitatile Sinaia si Busteni.


Limita nordica a acestor munti are un traseu sinuos. Intr-o prima sectiune este data de valea Azugii de la confluenta cu Prahova si pana aproape de obarsie. Ea ii separa de culmile Clabucetelor Predealului. Pe tot parcursul, Azuga are o vale larga, adancita cu 350 – 400 m fata de Clabucete si 400 – 700 m in raport cu principalele varfuri si culmi aleUnghiei Mari, Rusului, Neamtului, Cazacului din muntii Baiului.

In est, valea Doftanei intre pasul Predelus si localitatea Traisteni desparte muntii Baiului de muntii Grohotis. La inceput, valea ingusta a Doftanitei separa culmile impadurite si orientate vest-est ce vin din varfurile Paltinu, Neamtu si Rusu de cele ce coboara din pasul Predelus si varful Priscu. La confluenta Doftanei cu Musita si valea Neagra se deschide un frumos bazinet de eroziune diferentiala, cu lunci si terase largi.

La sud, limita muntilor Baiului poate fi trasata pe culoarul creat de adancirea celor doua vai ale Florei, afluenti ai Prahovei si Doftanei. La nord de aceste vai se desfasoara ultimele culmi ale Baiului, cu inaltimi de 1400 – 1600 m, iar la sud un ansamblu de varfuri si culmi netezite la 1000 – 1100 m. Contactul dintre ele se realizeaza prin versanti cu panta mare si o diferenta de nivel de 350. – 500 m.

 

Acces: dinspre Valea Prahovei sau dinspre Valea Doftanei. Puncte de plecare in drumetii: Posada (la 7 km de Sinaia, 660-740m), Sinaia (de la 740-1000m), Poiana Tapului (la 4 km sud din centrul orasului Busteni, la o altitudine de 840 – 900 m), Busteni (intre 860 – 940 m), Azuga (la o altitudine de 940 – 1020 m), Predeal (la 1000 – 1159 m),Valea Doftanei (la 21 km de Campina), Secaria (comuna situata in sudul munţilor Baiului, aflata la 8 km de Comarnic si 6 km de satul Tesila).

Geologie : Munţii Baiului se desfasoara pe un vast anticlinoriu, numit de geologi “anticlinoriul Baiului. In componenţa lor se includ marno-calcare, gresii calcaroase cu diaclaze umplute cu calcit, marne, argile etc., de varsta cretacica

In bazinul Zamorei apar local sisturi cristaline incluse in masa sedimentara si pe care eroziunea le-a descoperit.

 

Clima: Climatul este specific muntilor mijlocii, cu diferente mici in desfasurare pe vertical a parametrilor meteorologici.

Circulatia maselor de aer este predominant din V si NV, in partea de S muntii se afla si sub influenta maselor de aer sudice care inainteaza din Campia Romana.

Valorile termice lunare si anuale inregistreaza variaţii moderate. La 1400 – 1500 m, in cursul anului, temperaturi medii lunare negative sunt posibile in circa 4 luni, intervalul crescand pe crestele si varfurile inalte pana la 5 luni. In ianuarie si februarie, valorile medii anuale scad in acelasi sens de la (+) 4 ºC – (-) 6ºC, la (+) 8 ºC – (-) 9ºC. Valorile medii lunare se menţin sub 10ºC in cea mai mare parte a intervalului. Temperaturile diurne rar depasesc 25ºC. Maximele absolute, inregistrate frecvent in iulie, oscileaza intre 25 ºC si 30ºC.

Precipitatiile care cad pe parcursul a 160 – 180 zile pe an ajung la valori de aproape 1000 mm; cantitaţile cele mai mari se inregistrandu-se in lunile mai – iulie, depasind de regula 150 mm. Cele mai puţine precipitaţii cad in intervalele septembrie – octombrie si februarie – aprilie, minima fiind in septembrie, care este luna cea mai propice activitaţii turistice.

Ninsoarea este posibila in peste 80 de zile, intre 1 octombrie si 15 mai; stratul de zapada se menţine 140 – 170 zile, de la finele lunii octombrie si pana in prima parte a lunii mai.

Cerul este senin in 40 – 42 zile, de la finele lui august si pana la jumatatea lunii octombrie; parţial acoperit de nori in 160 – 190 zile, in lunile mai – august; complet acoperit in 125 – 160 zile, in perioada decembrie – iunie. Vremea cea mai frumoasa, propice drumeţiilor, ramane intre 10 iulie si 15 noiembrie, cand lunar numarul de ore cu soare variaza intre 160 si 220.

Vantul este puternic si deseori violent iarna. Direcţia principala a curenţilor de aer este NV – SE pentru cea mai mare parte a munţilor Baiului; in sectorul sudic, frecvenţa mare au si curenţii de aer orientaţi S – N sau N – S.

Ceaţa este posibila in orice luna a anului, inregistrand o frecvenţa mai mare, 15 – 24 zile, in sezonul rece, decembrie – aprilie.

Cele mai puţine zile cu ceaţa sunt in perioada august – septembrie.

Caracteristicile climatice ale culmilor joase si ale vailor din munţii Baiului permit desfasurarea de drumeţii in condiţii bune in tot timpul anului. Intervalul in care acestea sunt foarte favorabile excursiilor de cateva ore, ţine de la sfarsitul lunii aprilie pana la inceputul lunii decembrie.

Sporturile de iarna se pot practica mai ales pe versanţii despaduriţi, cu expunere nordica, in perioada decembrie – martie, cu precadere intre 15 decembrie si 10 martie.

 

Hidrografie: Reteaua densa de rauri din zona este conectata la doua mari artere hidrografice, Prahova si Doftana.

Prahova isi aduna primele ape din vatra orasului Predeal. Izvorul principal se afla in sectorul stadion gara, de unde albia este canalizata pana la confluenţa cu primul afluent principal – Puristoaca, ce vine din stanga, tocmai de sub munţii Susai si Clabucet. Devine un rau viguros dupa ce primeste pe dreapta apele Rasnoavei. Strabate defileul dintre

Clabucetul Taurului si Clabucetul Baiului, isi uneste apele cu cele ale Azugii, iar de la confluenţa cu paraul Cerbului intra intr-o depresiune creata in munţi.

Afluenţii Prahovei, ce coboara din munţii Baiului, isi au obarsia in izvoare presarate sub culmea principala, la o inalţime de 1450 – 1600 m. Cel mai important, Azuga, se desfasoara pe o lungime de 22 km si are un bazin de 87 kmp. Isi are obarsia sub varfurile Retevoi si Cazacu, la 1600 m.

Doftana isi are obarsia in pasul Predelus la o altitudine de 1260 m. Paraul abia format primeste pe stanga apele Urlaţelului, iar caţiva kilometri mai in aval intra in bazinul depresionar Valea Neagra, unde se uneste cu paraiele Musiţa sau Rusu si Valea Neagra.

Afluenţii Doftanei au o desfasurare NV – SE, iar obarsiile lor se afla la 1500 – 1650 m inalţime.

Izvoarele sunt numeroase, dar in majoritatea situaţiilor se afla la altitudini joase.

Izvoare minerale apar in mai multe locuri pe vaile afluente Prahovei. Cele mai insemnate se afla pe valea Cainelui.

 

Flora: La peste 1600 m altitudine, culmile si varfurile sunt acoperite de o vegetaţie subalpina cu tufarisuri si diferite asociaţii de pajisti.

Intre 1400 si 1650 m, in imediata vecinatate a padurii si pe suprafeţele cu expunere nordica si nord-vestica, se intalnesc palcuri de molizi cu dimensiuni mici, tufisuri cu ienupar pitic (Juniperus sibirica), arin (Alnus viridis), afin (Vaccinium myrtillus), merisor (V.vitis-idaea) etc.

Se asociaza taposica (Nardus stricta), iarba vantului (Agrostis tenuis), pieptanariţa (Cynosurus cristatus), tarsa (Deschampsia flexuosa), mai multe specii de licheni, muschi etc.

In jurul stanelor, asociaţiile cu paius sunt adesea inlocuite, datorita abundenţei materiilor organice, cu hirusor (Poa annua), grasatoare (Sagina procumbes), rocoina (Stellaria media), trifoi (Trifolium repens); pe locurile batatorite apar stevia (Rumex alpinus) si urzica (Urtica dioica).

Pe versanţii din bazinele de recepţie ale vailor se dezvolta palcuri cu paiusca (Festuca saxatilis), rogoz (Carex serpenvires), malaiul cucului (Sesleria rigida).

Sub 1450 m urmeaza etajul forestier, format mai intai din paduri de conifere, mai ales molid, apoi din amestec de esente de conifer cu foioase, iar de la 1000 m in jos din paduri de fag. Padurile de molid ocupa cea mai mare parte a culmilor secundare si a versanţilor cu expunere nordica.

Subarboretul se dezvolta in rarituri, in sectoare defrisate sau la marginea padurii, catre albiile vailor. Aici sunt frecvente exemplare de alun, arin, mesteacan, soc etc. Umiditatea mai accentuata si aproape constant favorizeaza prezenţa ferigilor, muschilor si ciupercilor.

Doar in luminisuri, covorul vegetal este ceva mai bogat, iar florile imprima nuanţe aparte in verdele intens al padurii de molid. Alaturi de ghiocei, viorele, clopoţei, degetaruţ, branduse sunt intalnite macrisul iepurelui, colţisor, zmeura, fragi, iar in bazinul Vaii Rele exemplare de narcise.

Fagul (Fagus silvatica), mult mai raspandit in jumatatea sudica si pe culmile dinspre Doftana, formeaza paduri compacte sau in amestec cu bradul, arţarul (Acer pseudoplantanus), ulmul (Ulmus montana), carpenul (Carpinus betulus), frasinul (Fraxinus excelsior) etc.

Stratul erbaceu este bogat – floarea soarelui (Anemone), ghiocelul (Galanthus nivalis), brebenelul de munte (Corydalis cava), toporasul (Viola silvestris), piciorul cocosului (ranunculus), podbalul (Tussilago farfara), spanzul (Helleborus purpurascens), mierea ursului (Pulmonaria molissima), vinariţa (Asperula odorata), macrisul iepurelui (Oxalis acetosella), laptele cucului (Euphorbia amygdaloides), leurda (Alium ursinum), coada calului (Equisetum palustre), rogozul, rodul pamantului (Arum maculatum), coada cocosului (Polygonatum verticillatum), ochii pasaruicii (Myosotis palustris), ferigi etc.

 

Fauna: Diferite tipuri de specii de animale se gasesc la niveul padurii, in frunzar si in solul de sub padure, ca si in apele curate ale paraielor ce se scurg spre Doftana si Prahova.

Lumea animala a padurilor este bogata: numeroase insecte, pasari (privighetoarea, mierla, cinteza, gainusa de munte), reptile, mamifere comune Carpaţilor – ursi, lupi, mistreţi, cerbi, caprioare, vulpi, veveriţe etc.

 

Rezervatii naturale: In munţii Baiului exista doua rezervaţii naturale. Una se afla in bazinul superior al Vaii Rele, pe versantul sudic al muntelui Cumpatu, unde vegeteaza narcisa (Narcissus angustifolius). In cartierul Cumpatu al orasului Sinaia, pe 1,4 ha, se poate vedea o alta rezervaţie. Aici, alaturi de anini (Alnus incana), care reprezinta elementul principal, se gasesc exemplare de fag, carpen, paltin, brad, molid, rachita rosie (Salix purpurea), larice, par padureţ (Pirus pyraster), mar padureţ (Malus silvestris), alun, paducel, maces etc.

Cabane, refugii si locuri de campare: Hanul Izvorul Rece

 

Trasee omologate:

Traseul: Valea Azugii ( Cabana Trifoi) – Cabana Susai

  1. unitatea montana: Muntii Baiului
  2. judetul: Prahova
  3. descrierea traseului: de la partia Sorica se merge pe Valea Azugii pana la Cabana Trifoi pe un drum auto forestier (11 km), apoi de la Cabana Trifoi pana la Cabana Susai exista o poteca prin padure
  4. durata: Cabana Trifoi – Cabana Susai 1 ora mers pe jos
  5. sezonalitatea: tot timpul anului
  6. gradul de dificultate: grad mic de dificultate (efort fizic moderat, nu necesita pregatire fizica speciala)
  7. nivelul de echipare: nu necesita echipament special pentru parcurgerea lui
  8. marcajul: triunghi echilateral albastru pe fond alb

 

Traseul Cabana Limbaselu – Cabana Garbova

  1. unitatea montana: Muntii Baiului
  2. judetul: Prahova
  3. descrierea traseului: de la partia Sorica se merge pe Valea Limbaselului pana la Cabana Limbasel pe un drum auto forestier (5 km), apoi pana la Cabana Garbova exista o poteca prin padure
  4. durata: Cabana Limbaselu – Cabana Garbova 1 ora mers pe jos
  5. sezonalitatea: tot timpul anului
  6. gradul de dificultate: grad de dificultate mic (efort fizic moderat, nu necesita pregatire fizica speciala)
  7. nivelul de echipare: nu necesita echipament special pentru parcurgerea lui
  8. marcajul: punct albastru intr-un cerc pe fond alb

 

Alte Trasee:

Posada – Varful Doamnele-Tituleni

PosadaValea FloreiuluiPoiana UrsilorCasa de adapost FloreiMuntele FloreiVarfulDoamnele-Tituleni

Obiective: Casa de adapost Florei, sectorul sudic al Munţilor Baiului.

Timp necesar: 2-3 ore
Marcaj: banda rosie pana la casa de adapost Florei.

 Accesibil: in orice anotimp

 

Sinaia – Valea Cainelui

SinaiaValea Cainelui

Obiectiv: izvoarele minerale.

Timp necesar: 30-40 minute.

 Poteca nemarcata si drum forestier

 Aceesibil in orice anotimp

 

Varful Baiul Mare – Sinaia

Varful Baiul MareVarful CumpatuSinaia

Timp necesar: 2½ – 3 ore

Poteca nemarcata.

Traseu de coborare, accesibil indeosebi vara si toamna.

 

Azuga – Varful Cazacu

AzugaCulmea SoricaCulmea UrecheaVarful Cazacu

Obiective: Muntele Cazacu, culmea Urechea.

Timp necesar: 4 ore.

Poteca si drum forestier lipsite de marcaj turistic.

Accesibil in orice anotimp, dar mai ales vara si toamna.

 

Predeal – Pasul Predelus

PredealCabana CiopleaCabana SusaiValea AzugiiCabana de vanatoare Lacul RosuLacul Rosu (Gavan)Stina de pe Muntele RosuSaua TurcuSaua PaltinuPasul Predelus

Obiective: cabana Susai. Lacul Rosu, pasul Predelus.

Timp necesar: 5½ -6 ore (pana la pasul Predelus).

Marcaje: Cioplea-Susai (banda rosie); Susai-Lacul Rosu (triunghi rosu); Muntele Rosu-vf. Paltinu-Sloeru-Marcusanu (banda rosie).

Accesibil indeosebi vara si toamna, pe timp senin.

 

Varful Baiutu (Zamora) – Valea Doftana

Varful Baiutu (Zamora)Varful CazacuMuntele lui PetruCulmea OrjogoaiaValea Doftana

Traseu de coborire spre valea Doftanei din sectorul central al Munţilor Baiului.

Timp necesar: 3¾-4 ore.

Marcaj: cruce rosie.

Accesibil in tot timpul anului

 

Hanul Izvorul Rece – Varful Mierlei

Hanul Izvorul ReceValea lui BogdanStina din Piciorul lui VasiiIzvoarele vaii OratiiVarfulRazoareleMuntele DoamneleVarful Mierlei

Obiectiv: sectorul sudic al masivului, la contactul cu Subcarpaţii.

Timp necesar: 3-3½ ore
Drum forestier in doua variante, poteca nemarcata.

Accesibil in orice anotimp

 

Sinaia – Varful Piscul Cainelui

SinaiaCabana Piscul CaineluiVarful Piscul Cainelui

Obiective: culmea Cainelui, vf. Piscul Cainelui.

Timp necesar: 3-4 ore

Marcaj: punct albastru pana la cabana Piscul Cainelui, apoi poteca nemarcata.

Accesibil in orice anotimp.

 

Busteni – Stina Zamora

BusteniCulmea ZamoraCantonul ZamoraVarful Baiutu (Zamora)Stina Zamora

Obiective: vf. Zamora, sectorul nordic al Munţilor Baiului.

Timp necesar: 3-4 ore.

Marcaj: cruce rosie care duce in staţiunea Cheia (va fi folosit parţial).

Aceesibil in orice anotimp.

 

Azuga – Cabana Susai

AzugaPiriul LimbaselPastravaria LimbaselValea AzugiiValea CazacuPiriul FrumoasaPiriul Unghia MicaPiriul SteviaPiriul RosuCabana Susai

Obiective: valea Azugii, pastravaria Limbasel, Muntele Susai.

Timp necesar: 3½ – 4 ore .

Drum forestier: poteca spre cabana Susai (marcaj – triunghi rosu, in ultima parte).

 

Saua Paltinu – Valea Doftana

Saua PaltinuVarful NeamtuVarful PiraieValea MusiteiValea NeagraValea Doftana

Traseu de legatura cu bazinetul Valea Neagra de pe Doftana.

Timp necesar: 2½-3 ore.

 Poteca nemarcata si drum forestier.

Accesibil vara si toamna.

 

Comuna Traisteni – Varful Baiul Mic

Comuna TraisteniValea PrislopuluiVarful Baiul Mic

Obiectiv: sectorul central al Munţilor Baiului.

Timp necesar: 4-4½ ore

Traseu nemarcat.

Usor de parcurs in orice anotimp.

 

Varful Mierlei – Sinaia

Varful MierleiStana din GagutCulmea Gagul MareSinaia

Timp necesar: 2-2 ½ ore

Poteca nemarcata

Accesibil in orice anotimp.

 

Valea Rea – Valea Rea

Valea Rea

Obiective: regiunea de izvoare si rezervaţia natural

 Timp necesar: 2½ ore

Drum forestier
Accesibil in orice anotimp.

 

Busteni – Popasul Azuga

BusteniValea FeteiPiriul VacarieiValea SeacaValea MaruluiPopasul Azuga

Timp necesar: 2½-3 ore.

Drum forestier si poteca nemarcata.

Accesibil in cea mai mare parte a anului.

 

Predeal – Azuga

PredealCabana Clabucet-sosireCabana Clabucet-plecareCabana GirbovaVarful Clabucetul Taurului (1520)Azuga

Obiective: culmea Clabucet, cabana Girbova.

Timp necesar: 3-3½ ore

Marcaj: triunghi albastru

Aceesibil in orice anotimp; mai dificil iarna, in secţiunea finala.

 

Valea Doftana – Azuga

Valea DoftanaValea MusiteiValea RusuVarful RusuPiriul Unghia MicaAzuga

Obiective: Vf. Rusu, travcrsarea muntelui la Azuga

Timp necesar: 5½-6 ore.

Drum forestier, poteca nemarcata inaccesibil pe ceaţa si in intervalul cu strat de zapada.

 

Secaria – Cabana Rentea

SecariaVarful Baiul MareVarful CazacuVarful NeamtuCabana Rentea

Obiective: creasta principala si cele mai importante varfuri si culmi din Munţii Baiului.

Timp necesar: 10-11 ore.

Drum forestier, poteca cu marcaj slab (banda rosie) in secţiunea nordica.

Accesibil pe intreaga lungime doar vara si toamna, in zilele lipsite de ceaţa.

 

Informatii salvamont: N/A

 

Puncte GPS:

Intersectie drum Susai – lat: 45.50209, long: 25.64368, alt: 1210

Stana Zamora – cea de langa fostul canton – lat: 45.40416, long: 25.58846, alt: 1426

Stana Mare din Cumpatu – lat: 45.36886, long: 25.58274, alt: 1379

Cota 1815 pe Culmea Cumpatu – lat: 45.38548, long: 25.61019, alt: 1814

Vf. Baiul Mare (cota 1890) – lat: 45.38518, long: 25.62025, alt: 1890

Pensiunea Floare de Colt – lat: 45.48424, long: 25.64282, alt: 1169

Fostul canton silvic Zamora (ruina) – lat: 45.404, long: 25.58012, alt: 1402

Vf. Cumpatu – lat: 45.37643, long: 25.59497, alt: 1659

Vf. Baiul Mare (Cota 1891 m) – lat: 45.38369, long: 25.62201, alt: 1891

Varful Baiul Mare – lat: 45.38118, long: 25.62454, alt: 1896

Sursa:

http://www.asociatiaturismprahova.ro/ro/idei-de-vacanta/natura/munti/muntii-baiului

Advertisements
This entry was posted in Bine ati venit ! and tagged . Bookmark the permalink.

2 Responses to Cuvinte de inceput – despre Muntii Baiului

  1. mihaispr says:

    Muntii Baiului – localizare, geologie, hidrografie, clima si trasee omologate si neomologate (inca).

    Like

  2. mihaispr says:

    Pentru pasionatii de natura (in special primavara si toamna cat si de formele si culorile naturii), va propunem un blog de drumetie si informatii montane pentru a atrage cat mai multi calatori in zona Muntilor Baiului (Carpatii Orientali) , vecinii Bucegilor .

    Recomandam cu drag vizitarea acestor munti.

    Acestia se intind pe o raza impresionanta Comarnic – Posada (valea Marului, valea Conciului si altele) – Sinaia – Busteni – Azuga – Predeal (zona Muntii Neamtului – sectorul nordic)

    Zona inca nu este valorificata suficient si sunt multe trasee nemarcate ce ar putea fi facute.

    Incercam sa prezentam zonele gradual cu fotografii si repere plus durate astfel incat sa oferim informatii complete celor ce vor sa descopere Muntii Baiului.

    Daca aveti fotografii pas cu pas care ar putea contribui la dezvoltarea acestui blog, durate traseu pe portiunile mentionate nu ezitati sa trimiteti un email la mihai.sprinceana@yahoo.com

    Like

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s